Ați ajuns la 32 de săptămâni, tot mai aproape de întâlnirea cu copilul. El este acum bine dezvoltat, iar cea mai mare parte a muncii care urmează este creșterea și maturarea plămânilor.
În această perioadă mulți copii încep să se așeze cu capul în jos, pregătindu‑se pentru naștere. Corpul dumneavoastră devine mai greu de purtat, iar odihna și controalele regulate sunt acum mai importante ca oricând.
Ce se întâmplă
Copilul are în jur de 42 – 43 cm din creștet până la tălpi (aproximativ 29 cm cranio‑caudal) și cântărește cam 1700 – 1900 g. De acum și până la naștere va pune în greutate cam un sfert de kilogram pe săptămână, mai ales sub formă de grăsime, care îi netezește pielea și îl va ajuta să își țină de cald după ce se naște.
Organele importante, creierul, inima, ficatul, funcționează deja, dar continuă să se maturizeze. Plămânii sunt cei care mai au de lucrat: ei se pregătesc să respire aer, iar în interiorul lor se produce o substanță care le ajută să rămână deschiși după prima respirație. Un copil născut în această perioadă are șanse bune, dar cel mai adesea are nevoie de sprijin medical, mai ales pentru respirație și pentru păstrarea căldurii.
Puful fin care i‑a acoperit pielea (lanugo) cade aproape complet, iar unghiile au ajuns la vârful degetelor. Sistemul nervos lucrează tot mai bine, iar copilul își coordonează mai bine mișcările, suptul și înghițitul. Cel mai adesea, spre finalul acestei perioade, se întoarce cu capul în jos, cu spatele spre burta mamei, poziția din care se naște cel mai ușor. Nu vă neliniștiți dacă la un control se află încă altfel așezat; mai are timp să se întoarcă. Fiindcă spațiul e strâmt, mișcările se simt acum mai mult ca împinsături, rostogoliri și lovituri de picior sub coaste.
Auzul este pe deplin dezvoltat și copilul reacționează la voci, la muzică și la sunetele familiare din jur. Ochii se deschid când e treaz și se închid în somn, iar pupilele se strâng și se lărgesc la lumină. Pielea, până nu demult roșiatică și zbârcită, devine roz și netedă pe măsură ce se depune grăsime dedesubt. Are perioade limpezi de somn și de veghe, iar mișcările lui, chiar dacă mai domoale ca amplitudine din lipsă de spațiu, rămân la fel de dese și trebuie să le simțiți zilnic.
Cum vă simțiți
Burta a crescut mult și îngreunează gesturile obișnuite. Uterul apasă sus, pe stomac și pe diafragm, așa că respirația grea și arsurile pot fi supărătoare, mai ales după mese. Odată ce copilul coboară spre bazin, respirația se ușurează, în schimb crește presiunea în partea de jos și drumurile la baie se înmulțesc.
Contracțiile Braxton Hicks pot deveni mai dese și mai puternice, dar rămân neregulate și nu se apropie una de alta. Merită să știți diferența dintre ele și un travaliu adevărat: contracțiile de travaliu vin la intervale tot mai scurte, devin tot mai puternice și nu se opresc dacă vă mișcați sau vă odihniți. Dacă înainte de 37 de săptămâni aveți astfel de contracții regulate, luați legătura cu medicul, fiindcă pot fi semn de naștere prematură.
Umflarea picioarelor și a gleznelor este obișnuită acum, la fel oboseala și somnul greu. Sânii lasă tot mai des să iasă colostru. Pot apărea dureri de spate și de bazin, cârcei nocturni și o senzație generală de greutate. O umflătură care vine treptat și se retrage la odihnă este obișnuită; una bruscă, la față și la mâini, trebuie spusă medicului.
Este firesc să vă gândiți tot mai mult la naștere și să simțiți un amestec de nerăbdare și emoție. Pregătirea din timp a lucrurilor și discuția deschisă cu medicul despre cum vreți să decurgă nașterea vă dau mai multă liniște și mai multă încredere.
Poate apărea și așa‑numitul instinct de cuib, dorința bruscă de a aranja și pregăti casa pentru copil. Folosiți‑l cu măsură, fără să vă epuizați. Pielea întinsă continuă să dea mâncărimi, mai ales pe burtă; o cremă grasă și hidratarea le domolesc. Dacă mâncărimea devine puternică, mai ales pe palme și pe tălpi, spuneți‑i medicului, fiindcă rareori poate ține de ficat și merită verificată.
Recomandări
Păstrați mesele mici și dese și alimentația bogată în fier, calciu, proteine și fibre, cu apă suficientă peste zi. Odihniți‑vă des, pe partea stângă, cu picioarele ridicate când stați jos, și evitați statul îndelung în picioare.
Continuați mișcarea blândă și exercițiile de respirație și de relaxare, care vă vor ajuta la naștere. Este momentul potrivit să pregătiți geanta pentru maternitate, actele și lucrurile copilului, ca să nu le lăsați pe ultima clipă. Dacă aveți nelămuriri despre felul în care va decurge nașterea, notați‑le și discutați‑le la următorul control.
Urmăriți zilnic mișcările copilului și anunțați medicul dacă scad clar. Prezentați‑vă de urgență dacă apar contracții regulate care se întețesc înainte de termen, pierderi de lichid sau de sânge pe cale vaginală, dureri puternice de cap cu tulburări de vedere, umflarea bruscă a feței și a mâinilor sau dureri sub coastele din dreapta. Mergeți la toate controalele programate; de acum medicul verifică des poziția copilului, creșterea lui, cantitatea de lichid amniotic și tensiunea dumneavoastră. Nu păstrați pentru dumneavoastră nicio întrebare, oricât de măruntă ar părea.